Tema: Partidele politice.

Gandirea politica este rezultatul prelucrarii procesului cumulativ de cunostinte despre viata politica la un moment dat. De gradul si calitatea prelucrarii acestei informatii, produsul va fi o gandire politica primara (idei elementare), rezultate din observarea sau trairea directa a universului politic.
Aceasta gandire politica este strans dependenta de nivelul atitudinal si afectiv care se intalneste in culturile parohiale si de supunere. Calitatea ei se diferentiaza insa in functie de aria si calitatea informatiei, de propria capacitate de perceptie ca si de prelucrarea speciala a informatiei acumulate cu ajutorul unor tehnici si metode speciale. Acest rezultat al gandirii politice ar corespunde nivelului intelectual si apreciativ al culturii politice.

____________________
Tema I. Partidele politice.
______________________
Tema II. Ideologiile politice.

Tema I. Partidele politice.
Ce prezinta un partid politic la etapa actuala? - de ce se formeaza opinia "sceptica" despre partide? Cine conduce societatea - statul sau partidele? - Partidele, pentru ca situatia s-a schimbat. Daca pina nu demult statul era totul pentru societate, astazi functia statului este de a administra prin norme, legi, decizii etc. Statul are si functia de organizator si dirijor, pe cind in vremurile vechi statul actiona prin forta, prim metode de constringere. A trecut in istorie epoca monarhilor, vine o alta epoca - cea democratica. Astazi poporul conduce prin reprezentantii sai. Acum rolul principal in organizarea tarii revine partidelor, care capata puterea in rezultatul scrutinelor electorale. Ele formeaza Parlamentul, Guvernul etc. Programele partidelor aflate la guvernare sunt si directiile de dezvoltare a statului.

Edmund Back:
Partidul este o organizatie a unor oameni care se unesc pentru a promova impreuna interesele nationale pe baza unor idei si principii acceptate de toti.

Clasificarea patridelor>
Partide au fost chiar si in antichitate. "Partida oamenilor de la ses, oamenilor de la munte. etc. (Platon) Partid = o parte a societatii si nicidecum nu este un tot intreg. Nici un partid nu si-a asumat responsabilitatea pentru TOATE paturile sociale.
Ultimii 100 de ani in Europa bintuiau razboaiele religioase, societatea era divizata pe principii religioase. Au fost partidele religioase care erau orientate impotriva "fortelor civice", apoi impotriva sistemului feudal, impotriva culturii, impotriv aliberalismului, apoi impotriva burgheziei, etc.

Partidele ecologiste - sunt foarte importante astazi.

Sisteme de partide monopartinice, bipartinice, multipartinice. Monopartitismul este sortit sa plece in istorie - cominismul de ex. Bipartitismul - in tarile respective sunt mai multe partide, dar cistiga de regula doua partide: Anglia, SUA, Noua Zeelanda etc.
2,5 partide - Germania: crestin-democratii si social-democratii. Ambele cistiga 44-48%, nu le ajung citeva % pentru a guverna. Atunci ele apeleaza la un al treilea partid mic, dar care are importanta - de regula e partidul liberal sau ecologist, de regula se cere postul in Ministerul de Externe.

Giovani Sarttori - 7 modele de sistem: 1) sistemul monopartid (regimul totalitar); 2) sistemul partidului-hegemon (i tarile socialiste - RDG, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria etc). Hegemon era partidul care se conducea de programul partidului comunist de la Moscova); 3) sistemul partidului predominant - cistiga mai multe scrutine la rind. Exmplu - Suedia, partidul social-democrat. 4) Sistemul de doua partide, in SUA 11 partide, dar e vorba de Partidul Republican si Partidul Democrat. Programele partidelor sunt constructive, centripete nu centrifuge... La noi partidele se submineaza reciproc, astfel se submineaza societatea. Programele partidelor trebuie sa vina sa consolideze societatea, nu sa o dezbine. Partidul vine la guvernare cu "aparatul" sau, astfel apare problema pregatirii cadrelor pentru guvernare. 5) sistemul pluralismului moderat. Are ceva comun cu sistemul de 2 partide. Dupa scrutin cistiga 3 si mai multe partide - apare necesitatea formarii unui Guvern de coalitie. Aici incepe lupta pentru posturi... Lupta dintre fractiunile din partide, ceea ce duce la conrtadictii in Guvern, care cade si este nevoie de a alege din nou. Exemplu - Italia, in care in fiecare an se schimba guvernul, dar si Moldova. 6) sistemul partidului de extrema. In tarile care luat nastere dupa prabusirea regimului comunist. In rezultatul scrutilelor cistiga 4-5 partide, acest sistem este antisocial, (partid antisistem) adica daca vine un asemenea partid la putere, schimba tot cursul. Exista extrema dreapta si extrema stinga... Orientarea spre Bucuresti - Moscova... Centrul este necesar - extremele cauta in Centru un punct de sprijin. Centrul "impaca" extremele. Partidele de stinga sunt de regula etatiste. Cele de dreapta sunt de regula de orientare liberala. 7) sistemul atomizat - in tarile (anii 90-91) unde cistiga scrutinul 6-8 partide cu cite 15-16 % - miscare brouniana... Asa tara cu asa sistem nu poate sa prospere...

In Republica Moldova "nu prea avem cu ce ne lauda". Pina in 1812 - sistemul otoman greco-fanariot, principiul "capul plecat sabia nu-l taie". Dupa 1812 - Moldova e dezmembrata. Timp de aproape 10 ani 1828 - a avut o autonomie relativa, dupa 1828 - Basarabia devine gubernie tarista. - pina in 1918. Limba era afectata, biserica - in slavona, administratia, scolile - in limba rusa etc. Deaceea in 1918 moldovenii dupa nivelul de cartutarie ajunsesera pe locul 8 ndin 9, pe ultimul fiind tiganii. Nu se permitea sa se invete in limba nationala. Articolul lui Andrei Grossu in Faclia. - moldovenii sunt o populatie care este capabila sa invete usor limba rusa... A inceput o miscare de trezire nationala la inceputul sec XX - revolutia rusa din 1905-1907. Urmeaza reactia, apar si partidele: sistemul parlamentar - Duma de stat... etc. Dupa primul razboi mondial, revolutia 1917-1918, Rusia a mers impreuna cu Ucraina si Belarus, apoi apare URSS in 1924.

Republica Democratica Moldoveneasca - in 1918, primul partid national care exprima interesul - aprilie 1917 - Partidul National Moldovenesc. Al doilea partid - partidul taranesc. 70% din mandate in 1918 apartinea partidului taranesc. In 1938 partidele sunt interzise si instaurata dictatura. 1946-1949 partidele au fost distruse, nici vorba nu putea fi despre o miscare serioasa contra partidului comunist.
Soltoianu - judecat si deportat pentru 19 anu, Ghimpu Gheorghe si altii... Catre anii 80 liberalizarea a dat nastere unei miscari pentru sustinerea restructurarii. A fost nevoie de un Gorbaciov ca sa inceapa miscarea aceasta. Andropov incepuse un sistem destul de dur... Princiliul "Un cetatean - un Andropov" este irealizabil...

Cenaclul "A. Mateevici" - 1988-1989: limba moldoveneasca (atunci nu se vorbea despre romana) sa devina limba de stat etc. Aidoma unui val de zapada - s-a format Frontul Popular - o forta social-politica importanta din Republica Moldova.

Cum a inceput sa se constituie sistemul social, inclusiv politic. S-a pornit cu cenaclul Mateevici, care vorbeau limba si erau impatimiti de istoria neamului. In 1990 in alegerile din Sovetul Suprem majoritatea absoluta au obtinut FP. 3 miscari politice in RM - Frontul Popular (miscare social-politica) a doua - miscarea Unitatea - Edinstvo, Gagauz - Halki

Partidele de tip clasic - 1989 - Congresul Frontului Popular. Lozinca - renasterea nationala. Inceputul constituirii partidelor politice in Republica Moldova. Forma de participare a partidelor - parlamentara. Si alte forme - partidul agrar de exemplu: 1899 - miscarea sindicalista a decis formarea unei miscari social-politice - laburistii. Combatantii din Italia s-au transformat in fascjsti, exemplu similar avem si in Franta.

Ideologiile politice.
Doctrine si institutii politice...

Este nevoie de o ideologie nationala?

In lume sunt trei mari ideologii: 1) liberala, 2) conservatoare si 3) socialista


I.
Liberalismul.
Pina in sec 19 notiunea de libertate si liberalism nu erau separate. Dar apare notiunea de LIBERAL. Liber de la ce? De la sistemul existent.
In 1800 in Cortesul (parlamentul Spaniei) apare fractiunea LIBERALES - aceasta fractiune a trecut hotarele Spaniei - in Franta, Britania si catre 1840 (?) pe baza partidului Tori - apare partidul Liberal. Ideologia era indreptata impotriva sistemului feudal.

In diferite tari au avut loc Revolutii - 1688 - declaratia (Anglia) Declaratia drepturilor omului si cetateanului 1789 in Franta, Declaratiia de Independenta din SUA 1776 - SUA. In toate aceste declaratii - libertatea fata de sistemul monarhic.

1948 - Carta ONU, Declaratia privind drepturile omului Helsinki 1975, la Viena 1989.

Liberalism:
* prima etapa - Omul sa fie liber. S-a inceput de la 1) protejarea dreptului la proprietate, apoi 2) aspectele drepturilor personale. Se pune accentul pe libertatea personala. 3) omul trebuie sa fie liber fata de stat. Pe primul plan - omul si pe planul 2 - statul Statul pentru om si ni viceversa.

* a doua etapa a liberalismului - se pun conditii statului - statul nu trebuie sa s eimplice in probleme sociale. Statul are statut de gardian de noapre - el ii permite cetateanului sa activeze. Catre sf. sec. XIX se trece de la capitalism la imperialism. Apar alte realitati, unii acumulau putere si bogatii enorme si dictau statului preturile. Atunci se schimba politica liberalolor, astfel apare neoliberalismul - statul sa se implice in viata sociala. Social - liberalismul. Statului sa i se atrubuie rolul de "gardian rutier". Cetateanul sa mearga pe unde vrea pentru ca sa ajunga la destinatie. Statul supravegheaza respectarea regulilor de circulatie.

II.
Conservatorismul
pina la Revolutia franceza statutul cetateanului era de supusi - ai monarhului, ai bisericii.
dupa 1789 - cetatean, care nu mai este supus al nimanui.

Edmund Burke (1729-1797) - critica dur Revolutia Franceza - nimicirea starilor sociale si aparitia notiunilor de cetatean. Trebuie sa ramana asa cum a fost, sa ramina traditiile. Astfel apare ideea de conservatorism. Conservatorii sunt pentru pastrarea traditiilor.

Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural, organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana, nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;

valorile conservatoare sunt: obiceiurile, biserica, statul, proprietatea. Pozitii specifice: ei sunt impotriva impozitelor progresiste, impotriva ca cel care are mai mult sa plateasca mai mult. Ei sunt impotriva ca statul sa fie transformat intr-un donator (vaca de muls).

III.
Ideologia socialista.

Ideologia este un set de idei care reflecta viata sociala. Doctrina (teoria) tot este o totalitate de idei, dar mai ingust. Doctrina se refera la un anumit domeniu. Politicienii vorbesc despre doctrine politice, economistii vorbesc despre doctrine economice. Ideologiile sunt constante, pe cind doctrinele iau doar o parte din ideile de baza, ele sunt mult mai schimbatoare decit ideologiile.

Liberalismul cuprinde doua doctrine: liberalism clasic si neoliberalism. La fel si conservatorismul.

Ideologia socialista apar dupa cele doua. Temelia a fost pusa de Owen, Furie si Sen-Simon. Utopiile.
1. (1h5m)
2. proprietatea privata trebuie sa fie transformata in proprietate obsteasca.
3. puterea trebuie sa apartina celor care muncesc.

Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.

Social-Democratii au luat calea transformarilor treptate, lente, (evolutiva in Europa) pe cind socialistii au luat calea transformarilor radicale. (revolutionare in URSS si asa zisul lagar socialist).

Principalul in politica este interesul). Calea social-democratica este in ascensiune.



Seminare:
Notiunea de stat.
Democratia ca fenomen social.